Căutând iubirea-ţi am pierdut anii
presărându-i ca boabe de mărgele
în marea linişte ce vine
să mă cuprindă din urmă.

Speranţa, parazit crescut în trunchi de minciună,
Iubirea-mi, pasiune nebună,
acestea toate-s iluzii ce se pierd
în umbra nisipului pe-ntinsul deşert…

Rătăcită de minţi şi puteri
vroiam să fug de sufletul meu
dar m-am trezit din coşmar
uitând să mai fug,
ştiind că totul e în zadar.
Eram moartă.
Tu m-ai ucis!
…iar eu, nu aveam habar.