Viața ca o mascaradǎ

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (3 voturi, în medie: 5,00 din 5)
Loading...

––––––––––––––––––––––––––––––––-

Este e o zi ploioasǎ. Traficul devine foarte intens și nimeni nu știe care este cauza acestui fapt. Ȋn centrul orașului Frankfurt are loc un eveniment important, ȋn special pentru copiii acestui loc; aici s-a deschis un parc de distracții care, dupǎ lungi așteptǎri, a fost finalizat. Toatǎ lumea se adunase sǎ vadǎ noutatea, entuziasmul și fericirea citindu-se pe fețele tuturor. Ȋn ciuda vremii nefavorabile, clovnul Harry ȋntreținea atmosfera, fǎcȃnd diferite scamatorii și tumbe. Traficul era blocat din cauza mulțimii de oameni care se adunase ȋn jurul parcului din centrul orașului. Acest fapt a provocat disperarea șoferilor, ȋn special cea a lui Allan, șeful poliției din orașul Frankfurt. Fiind nervos, fapt favorizat și de cantitatea de alcool consumatǎ, acest bǎrbat a ieșit din mașinǎ și a ȋnceput sǎ-și facǎ loc printre oameni, ȋndreptȃndu-se direct spre scena unde Harry ȋntreținea atmosfera. Ȋmbrǎcǎmintea lui Harry nu era una obișnuitǎ; el purta o mascǎ care ȋl asemǎna cu o vulpe, iar nasul sǎu roșu și cȃrn era cel care stȃrnea zȃmbete pe fețele spectatorilor, dar sub acea mascǎ se ascundea multǎ tristețe cauzatǎ de moartea pǎrinților sǎi, „meseria” de clovn fiind cea care il ajuta sa ȋși cȃștige existența. La un moment dat, Allan apǎru pe scenǎ și ȋl luǎ pe Harry de gulerul hainei sale, considerȃnd cǎ el este cel care a provocat blocarea traficului. Pentru a evita situația și pentru ca acei copii sǎ nu fie dezamǎgiți, Harry ȋși continuǎ scamatoriile:
-Hocus-Pocus! Hocus-Pocus!
Allan mirosea a alcool și greu reușea sǎ se ținǎ pe picioare; el a ȋnceput sǎ vorbeascǎ, insultȃnd pe acest bǎiat lipsit de ajutor:
-Tot ce se ȋntȃmplǎ aici este o mare mascaradǎ, acest bufon vǎ minte pe toți! Copii, nu ȋl luați ȋn seamǎ, este un prefǎcut! Ȋn tot acest timp, Harry fǎcea tumbe pe scenǎ și rǎspȃndea baloane cǎtre copiii care ȋncercau sǎ le prindǎ cu un mare entuziasm. Auzind spusele lui Allan, acest entuziasm ȋncepu sǎ scadǎ ȋncetul cu ȋncetul, pǎrȃnd cǎ aceștia suspecteazǎ ceva. Ȋn acest moment, Sem, un copil tare isteț, se urcǎ pe scenǎ, ȋl luǎ pe Harry de mȃnǎ și se ȋntorsese spre Allan cu o privire furioasǎ:
– Harry, prietenul nostru, nu ne minte, el aduce veselie ȋn sufletele noastre, ȋn timp ce tu distrugi totul; chiar și pe tatǎl meu l-am auzit spunȃnd cǎ tu ești un mincinos!
Ceilalți copii ȋl ascultau pe Sem, care continuǎ zicȃnd:
-Prieteni, haideți aici, sǎ nu ȋl lǎsǎm pe prietenul nostru la nevoie!
Copiii venirǎ rȃnd pe rȃnd cu baloanele ȋn mȃnǎ, așezȃndu-se ȋn jurul lui Allan; ȋn semn de protest, aceștia fluturau baloanele și strigau:
-Harry nu ne minte, tu ești mincinosul!
Toți copiii au ȋnceput sǎ strige, astfel ȋncȃt spectacolul s-a transformat ȋntr-o gǎlǎgie infernalǎ. Allan a devenit extrem de nervos și s-a repezit cǎtre Harry, doborȃndu-l la pǎmȃnt. Acesta s-a rostogolit de pe scenǎ, rǎmȃnȃnd fǎrǎ suflare. Toatǎ lumea era alarmatǎ, dar primarul a avut grijǎ ca nimeni sǎ nu mai rǎmȃnǎ acolo. Copiii care l-au apǎrat pe Harry s-au ascuns ȋn interiorul școlii din apropiere, de unde puteau vedea tot ce se ȋntȃmplǎ ȋn continuare. Harry nu dǎdea niciun semn de viațǎ, era ȋntins jos fǎrǎ suflare. Primarul și Allan au fost cei care au așezat victima ȋntr-un sicriu și au dus-o ȋntr-o casǎ pǎrǎsitǎ de la marginea orașului. Oamenii pǎreau cǎ nu știu nimic despre acest incident, totul era uitat, autoritǎțile au mușamalizat totul. Ȋn acest timp, apǎrǎtorii lui Harry au organizat un clan numit “Invincibilii”; au pus la cale un plan de rǎzbunare a morții lui Harry și, ȋn special, au ȋnceput sǎ punǎ ȋn evidențǎ corupția, minciuna și ignoranța autoritǎților. Ȋn urmǎtoarele zile au avut loc ȋntȃlniri pentru a pune ȋn aplicare acel plan. Șeful clanului era Sem, un bǎiat de 13 ani care ȋși petrecuse copilǎria ȋntr-un orfelinat unde fusese ignorat de cǎtre colegii sǎi, astfel ȋncȃt a devenit foarte retras. Pǎrǎsind acel loc și ajungȃnd la o școalǎ unde noii colegi i-au oferit prietenia și afecțiunea lor, Sem a devenit un copil ȋncrezǎtor ȋn propriile forțe , care punea pe primul loc compasiunea și dreptatea, astfel cǎ a avut curajul sǎ-l apere pe Harry și ideea de a pune la cale acel plan pentru ziua care urma. Este Duminicǎ dimineața, o zi foarte importantǎ pentru Allan Vrey, șeful poliției din Frankfurt, fiind ziua ȋn care ȋși unea destinul cu fiica primarului din acel oraș. Toatǎ lumea știa despre acest eveniment și, la cererea primarului, aceștia au ieșit ȋn stradǎ pentru a urma mirii la cununie. Ȋn tot acest timp, clanul invincibililor a ȋnceput sǎ punǎ ȋn aplicare planul dinainte stabilit. Ȋmbracați ȋn negru și luȃnd fiecare cȃte un cȃine, au ajuns la casa abandonatǎ unde a fost dus sicriul ȋn care se afla Harry. Luȃndu-l, l-au dus ȋn biserica unde avea loc cununia celor doi tineri. Ȋnainte ca aceștia sǎ ajungǎ la bisericǎ, nǎzdrǎvanii au așezat sicriul ȋn holul bisericii. Toatǎ lumea era fericitǎ, mirii primeau diferite cadouri de la nuntașii lor, dar Sem ȋncepu sǎ strige:
-Și noi avem un mic cadou pentru mirele nostru!
Ȋn acel moment, tinerii au deschis sicriul ȋn care zǎcea Harry; mirele ȋngǎlbeni la fațǎ. Sem continuǎ:
-Ȋi vorbesc, ȋn special, primarului acestui oraș și șefului poliției, mirele nostru…noi am adus aici rezultatul faptelor voastre, dorind sǎ arǎtǎm caracterul vostru fǎrǎ scrupule…Oameni ai legii care, de fapt, au ucis un om nevinovat și lipsit de ajutor și, mai mult decȃt atȃt, au ȋncercat sǎ ascundǎ totul…oamenii legii au devenit oameni fǎrǎ legi, au ȋncǎlcat legea supremǎ și au provocat moartea unui om!
Primarul ȋncercǎ sǎ-i opreascǎ, dorind sǎ-i scoatǎ pe toți afarǎ, dar nu a reușit, din cauza cȃinilor care ȋși apǎrau stǎpȃnii.
-Oamenii legii au devenit oameni fǎrǎ legi! Oamenii legii au devenit oameni fǎrǎ legi! strigau copiii.
Cȃinii au ȋnceput sǎ latre, urmȃndu-și stǎpȃnii. Toatǎ nunta s-a transformat ȋntr-o nebunie totalǎ. Primarul leșinǎ, mireasa ȋși pǎrǎsi mirele iar acesta ȋși pierdu mințile, astfel cǎ se ȋmbrǎcǎ ȋn hainele clovnului și ȋncepu sǎ strige și sǎ danseze ȋn stradǎ, asemeni unui om nebun.
-Doamnelor și domnilor, minciuna și corupția este prezentǎ peste tot…eu, Allan, sunt primul om corupt și lipsit de scrupule, am ucis și am rǎmas nepedepsit…sǎ disparǎ minciuna, corupția și ignoranța…acestǎ categorie de oameni nu meritǎ sǎ traiascǎ!
Allan ȋncepu sǎ alerge spre clanul invincibililor, strigȃnd:
-Acești micuți sunt viitorul…
Ȋn delirul sǎu, Allan pǎrea sǎ-l vadǎ pe Harry și continuǎ:
-Harry, iartǎ-mǎ, nu mǎ lua la tine…nu, nu!
Aceste cuvinte și imaginea lui Harry au fost cele care l-au chinuit ȋn anii ce i-au rǎmas de trǎit, plǎtind astfel pentru faptele sale.

Acest articol a fost publicat în numărul 71

Lăsaţi un răspuns