Sfântul Ilie

Marcel Cuperman

 

Norii-şi plâng sudoarea muncii,
Ca vâslaşii pe galere,
Biciuiţi cu funii lucii
Luminând adănci unghere.

 

Ziua s-a făcut iar noapte
Pe oceanul de căldură,
Îngerii vorbesc în şoapte
De un sfânt cu foc în gură.

 

Este bunul sfânt Ilie,
Ce deschide porţi în ceruri
Şi aruncă jos, pe glie,
Răpăieli prinse-n danteluri.

 

El apare-n deal la vie,
Sau pe valea pârjolită,
Cu săgeţi la pălărie
Şi o cofă ciuruită.

 

Toată holda îl aşteaptă
Să mai ude colbul ţării,
Cu bulbuci de apă castă
Întru împlinirea verii.

Lăsaţi un comentariu

Trebuie să fiţi autentificat(ă) pentru a publica comentarii.

Donaţi pentru susţinerea revistei
Activitate recentă pe forum