PRIMĂVARA CULTURII ROMÂNEŞTI (manifest literar)

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (2 voturi, în medie: 5,00 din 5)
Loading...

–––––––––––––––––––––––––––––

Motto: Cultura este suma tuturor formelor de artă, de iubire şi de gândire, care, pe parcursul secolelor, l-au ajutat pe om să fie tot mai puţin înrobit. (ANDRE MALRAUX)

 

Subsemnaţii, scriitorul, jurnalistul Marin Toma- Călăraşi, poetul, publicistul Dorel Mihai Gaftoneanu- Botoşani, scriitorul Nicolae Rotaru- Bucureşti, publicista Emilia Ţuţuianu Dospinescu- Roman, poetul Mircea Dorin Istrate- Tg. Mureş, prozatorul, poetul Ion Ionescu-Bucovu, poeta Nadia Cella Pop- Braşov, scriitorul Emil Lungeanu- Bucureşti, …, iubitori de literatură, ne-am constituit în Grupul de iniţiativă de la Botoşani al manifestului „Primăvara culturii româneşti” pentru a semnala impasul major al culturii româneşti moderne, în care mediocritatea generalizată, specifică societăţii româneşti, a adus cultura într-un con de umbră, mediu insalubru pentru spiritualitatea noastră.

Trecerea de la literatura încorsetată tematic şi stilistic sub imperiul dogmatismului comunist la literatura de expresie liberă, neîngrădită, s-a împotmolit sub semnul experimentului empiric al limbii române vorbite şi scrise. Suntem aidoma unui cetaceu fără apărare, asfixiat de tentaculele unui gigant octopus al nonculturii.

Dragi poeţi, prozatori, artişti plastici, oameni de cultură, de ştiinţă, oameni de afaceri, cititori care simţiţi româneşte, vă chemăm să ne fiţi alături, pentru a ne face auzit glasul, prin care :

 

1. Vom milita pentru dezgheţul crizei de identitate, de curaj, de umor, inspiraţie şi originalitate a majorităţii creatorilor de cultură autoînregimentaţi într-un postneomodernism neclar definit.

2. Facem apel la revitalizarea fenomenului intercultural şi promovarea lucrărilor care au la bază bogăţia de idei şi de limbaj.

3. Susţinem estomparea creaţiilor literare ce abundă în cuvinte vulgare şi expresii obscene, elemente  de cultură decadentă în prag de colaps şi izolarea promotorilor acestui flagel artistic, prin oferta unei alternative de bun gust.

4. Dorim aducerea în prim plan a creaţiilor enciclopedice ancorate în cultura autentică, istoria universală şi gândirea filozofică si nu încurajăm amalgamul de compoziţii ce cuprind cuvinte lipsite de sens şi logică, fără nici un fel de rădăcini în operele înaintaşilor europeni, inclusiv acelea ale fiinţei româneşti.

5. Sprijinim punctele de vedere ale liderilor şi formatorilor de opinie, cărturari  cu personalitate prestigioasă şi competenţă autentică.

6. Ne împotrivim ignorării importanţei existenţialismului ca sursă de inspiraţie tematică şi ca bază a sistemului de valori al neamului nostru.

7. Ne opunem cu fermitate imposturii, inflaţiei de non-valori, a platizării la un nivel scăzut a creaţiilor şi creatorilor, şi protestăm împotriva implicării factorului politico-economic predominant peste cel cultural şi a corupţiei generalizate de sus până jos în promovarea produselor subculturale ca etalon de referinţă.

8. Denunţăm marginalizarea tot mai accentuată a creatorilor în vers clasic cu figuri de stil şi elemente de prozodie, a compoziţiilor de factură eminesciană dar şi a poeziei moderne purtătoare de mesaj.

 

 

Constatăm că modelul consacrat al poetului-voce al cetăţii, exemplul uman de demnitate, moralitate, patriotism şi verticalitate, portstindardul conştiinţei spiritualităţii de limbă şi de neam este astăzi total demodat. Avem în schimb o adevărată inflaţie de false modele  şi de aşa-zişi prozatori şi poeţi la toate saloanele mondene, stipendiaţi cu banii cetăţeanului contribuabil, ca să-şi etaleze refulările intimiste şi angoasele de lux.

În ce măsură mai putem vorbi astăzi de sinceritate emoţională, de spontaneitate creatoare, investiţie de sentimente  şi fantezie, de ardere interioară, de conştiinţă naţională, de cultură de neam?

O întrebare retorică la adresa criticilor de artă… Opinia  noastră este că, în funcţie de cum ne vom raporta la această întrebare, ne vom poziţiona într-un fel sau în altul faţă de:

– cultura moştenită de la întemeietori;

– atitudinea civică şi conştiinţa de limbă şi de neam;

– spinoasa problemă a naturii compoziţiei sau a subiectului tratat;

– ţinuta estetică şi de mesajul transmis.

Nu ne propunem cultivarea paseismului utopic, o reîntoarcere la vremea lui Alecsandri, Negruzzi, Alecsandrescu, Bolintineanu, Eminescu, Obodescu, Haşdeu, Macedonski, Goga, Sadoveanu şi nici la o Cântare a României a lui Russo.

Nu suntem nici partizanii fariseimului şi festivismului patriotard practicat în anii de dictatură comunistă.

Refuzăm, de asemenea, configurarea unui bulgăre de zăpadă, generator de conflicte sociale si psihologice. Dar nici nu putem rămâne în pasivitate absolută.

La concursuri şi festivaluri regăsim, câte jurii, tot atâtea liste de nominalizaţi pentru premii, în lipsa unor criterii de apreciere recunoscute de o masă cât mai largă de critici literari.

S-a tot semnalat în presă că se cheltuiesc sume mari din banii publici pentru un festivism literar de ochii lumii, mai degrabă campanii de imagine mascate pentru ochii unui electorat insuficient de maturizat şi derutat de flash-urile şi acordurile marşurilor electorale.

Mai mult decât atât, nu puţine sunt vocile care susţin că, pe măsură ce valoarea premiilor este tot mai consistentă, pe de altă parte obiectivitatea aprecierii diriguitorilor are tot mai mult de suferit.

Şi critica literară are a se primeni în criteriile de evaluare- criticii consacraţi au o mare responsabilitate în încurajarea vedetismului veleitar.

Nu agreem gruparea pe diverse zone ale ţării a scriitorilor, divizare cu efecte nefaste asupra colaborării între membrii aceluiaşi grup şi care produce nesfârşite convulsii între diverse orientări literare.

Susţinem teoria coexistenţei valorilor, a stilurilor de creaţie şi a operelor şi nu cea a perimării acestora, cu trecătoarele mode ale zilei.

Apreciem în mod deosebit articolul “Poezia încotro?” a profesorului Ion Ionescu-Bucovu, al cărui conţinut ni-l însuşim ca document orientativ în conturarea prezentului curent literar neoromantic, mişcare  ce îşi propune regăsirea frumosului din poezie, acel estetic al bunului gust la fel de necesar şi în muzică şi în pictură.

Sperăm ca prin apelul nostru total dezinteresat să găsim ecou în rândul pasionaţilor de literatură sănătoasă şi a iubitorilor poeziei tradiţionaliste şi aşteptăm implicarea activă a profesorilor de la catedră, a tuturor celor implicaţi în consolidarea fundamentului educaţional al tinerei generatii şi a publiciştilor consacraţi.

Tuturor le reamintim vorbele nemuritoare ale marelui nostru povestitor Ion Creangă : ,,Iubite cetitoriu, multe prostii ăi fi citit de când eşti. Ceteşte, rogu-te, şi ceste şi, unde-i vede că nu-ţi vin la socoteală, ie pana în mână şi dă şi tu altceva mai bun la iveală, căci eu (noi) atâta m-am (ne-am) priceput şi atât am făcut.”

Prezentul manifest a fost întocmit în anul împlinirii a 100 de ani de la scufundarea Titanicului, an pe care ni-l dorim să marcheze piatra de hotar a apariţiei unui reviriment poetic- dezgheţ naţional prin popularizarea acestui curent literar neoromantic de sorginte botoşăneană.

Încheiem cu binecunoscutul citat al lui Garabet Ibrăileanu: “Literatura este oglinda vieţii.”

VIVAT ARS POETICA! VIVAT, CRESCAT, FLOREAT!

Grupul de iniţiativă al manifestului literar “Primăvara culturii româneşti“ BOTOŞANI, 15 ianuarie 2012

 

P.S.: Am primit zeci şi zeci de mesaje de felicitare, încurajări şi urări de reuşită de la oameni cu totul deosebiţi din oraş şi din ţară dintre care menţionăm câţiva: Virginia Paraschiv- critic şi eseist, Baia-Mare, Mihai Ganea- prozator, Baia-Mare,  J. Stavaru- jurnalist, Drobeta Turnu-Severin, D. Petraş- poet, Botoşani, D. Acostăchioaei- Rm. Sărat, C. Cristea- Bucureşti, D. Pătăşanu- Orşova şi D. Gavril- Paşcani, iubitori de poezie, M. Puşcaşu- colecţionar de artă, Botoşani şi mulţi, mulţi altii. Vom reveni cu detalii.

 

Acest articol a fost publicat în numărul 64

Lăsaţi un răspuns