Poveste

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (articolul nu a fost votat încă)
Loading...

–––––––––––––––––––––––––––––––––

Acolo unde doar sufletul meu a ajuns, doar inima mea a vorbit…

-Atotcreatorule, sufletu-mi plânge !O durere îmi apasǎ întreaga inimǎ. Ştiu cǎ nu-s decât o ființǎ ca oricare alta. Cele douǎ aripi care s-au nǎscut din adâncul inimii mele m-au ajutat sǎ ajung aici. Am venit la tine, cǎci tu eşti singurul care mǎ poate ajuta.

-Aripile tale te vor ajuta sǎ ajungi oriunde vei dori. Spune-mi ce te nǎcǎjeşte. Spune-mi ce îți ucide în aceste momente sufletul.

-O, preabunul meu creator, cel care eşti stǎpân peste întreaga lume, într-o zi am pornit în cǎutare ta. Am început o cǎlǎtorie lungǎ. Am explorat lumea din jur, pentru a înțelege cine sunt.Dar, într-o anume zi, în fața mea a apǎrut un înger bolnav. Rǎmǎsese fǎrǎ o aripǎ şi nu se mai putea înǎlța. Era o ființǎ cutremuratoare, ai cǎrui ochi mistuiau sufletul aceluia care-i priveau. Nu mi-a vorbit. Am trecut mai departe şi nici azi nu ştiu de ce acel înger a rǎmas fǎrǎ o aripǎ. Azi nu ştiu unde este, dar sunt convins cǎ Tu ştii. Doresc sǎ-l ajut, chiar dacǎ nu ştiu cine este. În ochii lui, pe care i-am privit timp de o secundǎ, am simțit o puternicǎ dorințǎ de a zâmbi. Ia-mi aripa dreaptǎ şi dǎi-o lui. El îşi doreşte mai mult ca mine sǎ zboare.

Nu îmi doresc sǎ te rețin prea mult timp, de aceea te voi ruga sǎ-mi iei şi aripa stângǎ. Înainte de a ajunge aici, în împǎrǎția ta, am întâlnit o creaturǎ cǎzǎtoare. Şi ei îi lipsea o aripǎ. Aceastǎ ființǎ m-a înspǎimântat, deoarece nu reuşea sǎ evite acea cǎdere în gol. Cum prea bine ştii, fǎrǎ o aripǎ, viața nu mai poate exista. Fǎrǎ o aripǎ, nimeni nu poate zbura. Nu ştiu dacǎ aceste ființe ți-au greşit, sau ți-au încǎlcat poruncile.Te rog însǎ sǎ le ierți pǎcatele. Renunț de bunǎ voie la aceste aripi pentru a le ajuta. Aceste ființe îşi doreau sǎ zboare, mai mult decât mine..

Ia-mi aripile şi fǎ-mǎ om..Ia-mi posibilitatea de a explora înǎlțimile, chiar de voi deveni o furnicǎ în ochii tǎi, aş fi foarte fericit dacǎ aş ştii cǎ acele ființe, pe care ştiu cǎ nu le-am întâlnit întâmplǎtor şi-ar recǎpǎta puterea de a zbura, pentru cǎ atunci m-aş simți împlinit.

-Apreciez, dar nu îți voi lua aripile pentru cǎ ele îți aparțin ție şi doar pentru tine se vor zbate. Ele vor trǎi prin tine, pentru cǎ tu le meriți.Nu ştiu dacǎ cunoşti povestea acestor ființe pe care le-ai întâlnit: Un înger şi un demon…Dar pentru fiecare existǎ iertare.Aripa care le lipseşte va reapǎrea doar în momentul când dorința lor va fi atât de puternicǎ, astfel încât legile naturii sǎ fie îmblânzite. Nu renunța la aripile tale! Fii sigur cǎ în momentul când aceste ființe despre care-mi vorbeşti vor merita împlinirea visului, totul va fi posibil.

Acum, învațǎ de la fiecare faptul cǎ aripa este ceva de neprețuit, probabil azi nu vei înțelege frumusețea zborului, dar dacǎ într-o zi vei fi în situația lor, vei înțelege cât de importante îți sunt aripile. Învațǎ, cǎci de aceea ai întâlnit ființe care şi-au pierdut aripa.Nu ai vǎzut în ochii lor puterea de a zbura, ai vǎzut, ca într-o oglindǎ, puterea ta de a ajuta, care ți-a inundat sufletul.

-Chiar dacǎ aş ştii cǎ nu voi mai zbura vreodatǎ, chiar dacǎ aş ştii cǎ prin acest vis ceva din mine ar pieri, renunț azi, pentru totdeauna, la aceste aripi. Ele s-au nǎscut din mine, dintr-o dorințǎ profund; poate cǎ într-o altǎ zi aceastǎ dorințǎ va renaşte în sufletul meu şi o altǎ pereche de aripi le va lua locul. Înainte de a pleca, te-aş ruga sǎ ții cont de dorințele mele: Aripa dreaptǎ pentru înger, aripa stângǎ pentru demon. Bine pentru bine, bine pentru rǎu…Pentru cǎ numai cu bunǎtate voi servi orice ființǎ pe care o voi întâlni în drumul existenței mele.

Sunt creaturi ca şi mine, nu sunt eu mai presus sau mai prejos decât ele..

Am plecat fǎrǎ a spune un alt cuvant. Pe drum am zǎrit un înger şi un demon zburând deasupra capului meu. Şi in acel moment, inima mea a început sǎ zâmbeascǎ. În urmǎtoarea clipǎ, am devenit un om…

Acest articol a fost publicat în Cenaclu-atelier

Lăsaţi un răspuns