Poarta sărutului

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (4 voturi, în medie: 5,00 din 5)
Loading...

Şoptesc dar nu se aud şoapte
doar buzele care se gustă
şi rămân semne în memoria porţii
de nu se mai şterg.

Moment
care deschide scoica cosmică,

de intră lumina
până se coace pâinea.
Mirosul ei dulce
devine sărut,

pe buzele care tot aşteaptă
la poartă
şi-i înfloresc stâlpii veşniciei.

Acest articol a fost publicat în numărul 89

Lăsaţi un răspuns