PETALE ŞI GÂNDURI

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (10 voturi, în medie: 4,60 din 5)
Loading...

––––––––––––––––––––––––––––––

Cu dragoste neţărmurită, iubitei mele, Adriana (ADA)

 

Mă odihnesc pe vălul răcorii de mătase,
cu tine stând alături, fierbinte să te simt,
cât mai avem răgazul din clipele rămase,
să mă dezmierzi în taină, în taină să te-alint…

 

Am pus în aşternuturi mulţime de petale,
ca roua strânsă-n ele să stingă-a noastră sete,
l
ăsându-le pe toate, să fie ale tale,
să simtă mângâierea prelinsă pe-ndelete…

 

Când pleci, în jurul meu e doar adâncă noapte…
şi-mi fulguiesc prin gânduri părerile de rău,
rămân oftând şi ochii privesc cu jind departe,
doar perna mai păstrează discret, parfumul tău…

 

Şi-aşa în întuneric, puţin câte puţin,
mă rog să vină somnul cu aripile lui,
să-mi ţină de urât, şi să adorm senin,
ştiind că-i taina noastră nespusă orişicui…

 

Mă mângâie iubirea cu degete subţiri,
mă mângâie visarea ştergându-mă pe pleoape,
în odăiţa-n care şiraguri de-amintiri,
vibrează când ajungem cu buzele aproape…

 

Spălat cu roua caldă ce-ncet se tot aşterne,
deschid cu grijă ochii să nu se risipească,
tandreţea ce ne leagă, surâs care se cerne,
deschid cu grijă ochii să nu mă părăsească…

Acest articol a fost publicat în numărul 66

Lăsaţi un răspuns