Emil Fanache
Pe masă am lăsat o foaie goală
Sper să mă-ntorc …apoi, şi o voi scrie
Pustiul ei îmi plânge-n palme mie
C-o umbră de tăcere în cerneală.
Privind condeiul ca o amăgire…
Şi ce blestem pe el şi pe-a sa filă
Când din frustrări ascunse fără milă
Suportă-n mâzgăleli doar răzvrătire.
Cu egoismul furiei aprinse
Am zgâriat pe margini cu peniţa
În trupul lor cu suflete străpunse…
Şi-acum retras în gând aştept sentinţa
Dintr-un poem cu rândurile strânse
Căci nu i-am înţeles deloc fiinţa…