Obosit la praguri de nesomn

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (5 voturi, în medie: 5,00 din 5)
Loading...

––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ezitări, drumuri cu temeri
albesc tâmplele cu ninsori,
durerea, o piatră căzută pe suflet,
păstrează în miezul obiectelor
răcoarea întomnată a nopţilor
şi un înşelător praf pe simţuri.

Te-ncurci în impulsuri ostile
cu femei rătăcite prin dragoste,
ademenite de invazii în oraşele mari
unde destinele se strivesc sub caldarâm
cum respiri aerul curat al pădurii.

obosit la praguri de nesomn
spulber îndoiala, limpezesc gândul
împotmolit în deghizările minciunii.
Cuvintele mele se vor întoarce la voi
şi vă voi şficui cu poeme de vânt,
scrise pe albul dorinţei
sculptându-vă-n argintul zăpezii
îngeri căzuţi în apă.

Acest articol a fost publicat în numărul 49

Lăsaţi un răspuns