Necropsia poemului

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (3 voturi, în medie: 4,00 din 5)
Loading...

––––––––––––––––––––––––––––––––

se ia foaia pe care este scris poemul
se pune pe masa de aluminiu
se spală cu jet de apă rece
eu voi ţine cu penseta de la capătul marginii drepte
tu de la capătul marginii stângi
întindem încet, ideea se subţiază
ca o gumă se mestecat
tai cu bisturiul burta poemului
de sus în jos
e bine să avem o batistă la îndeamnă
metaforele uneori miros a hoit
şi a baltă secată
broaşte moarte, alge uscate
o cutie de conservă
după prima uşă
rândul de piele atrofiat nu a dat semn
că ar mai palpita vreun decor ludic
după a doua uşă
o porumbiţă stătea pe cuib
am ridicat-o încet, avea două ouă
o pisică dormea pe pervaz
nu ne-a dat nicio atenţie
trecem peste podul dintre real şi imaginaţie
avem cizme de cauciuc
mănuşi de plastic
inima de înger luminează prea tare
poemul se întoarce pe partea cealaltă
deschide ochii somnoros

Acest articol a fost publicat în numărul 53

Lăsaţi un răspuns