Levitaţie

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (articolul nu a fost votat încă)
Loading...

=============================================

Traversez dimineaţa ceţoasă
cu noaptea neîndeajuns dormită
scâncid agăţată de poale
şi-mpedicându-mi paşii
la semafor îmi opresc buimăceala
lovind-o brusc fără scuze de osul frontal
şi căut din priviri abia ghicitul cer
în speranţa de a mai putea levita doar o clipă
pe urma unui zbor de păsăre
culoarea stridentă
roşie ca mărul lui newton
îmi atinge pe neaşteptate pleoapele clipind poruncitor
– stop pune stop viselor trezeşte-te –
mă conformez păşind deîndată
peste zebra abia schiţată sub mâzga asfaltului
scrâşnetul metalic
şi plesnetul de consistenţa flegmei
de vocale şi consoane mixtate cu ură-n
– „căscata” –
îmi lovesc cu putere timpanul
proiectându-mă pe celălalt trotuar
şi paşii mei îşi urmează programata traiectorie
cu toate simţurile zadarnic restartate
pentru că uite-le cum înregistrază haotic
surâsul tufănelelor înflorite
declicul aparatului de fotografiat mânuit
de bătrânul ce îşi deschide şi gura sincron
încremenind în expresia tâmpă
uluitoarea cromatică a toamnei
semnul crucii desenat peste piepturi
de trecători în dreptul bisericii
– cu graba unei semnături în condică –
şi peste toate
penentrant
mirosul ascuţit şi acru al
singurătăţii.

Acest articol a fost publicat în numărul 73

Lăsaţi un răspuns