Laude

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (4 voturi, în medie: 4,25 din 5)
Loading...

Prieten eşti, duşman devii
Aer eşti pentru al meu plămân
Şi otravă-mi eşti tu zi de zi
Răni deschise tot rămân.

 

Te urăsc şi pentru tine
Coroană de măslini aş face
Vino,vino şi mă ţine
Când te omor aici, încoace.

 

Tu eşti boala, Tu eşti leacul
Pentru rana mea, a ta lăsată.
Vino de-mi vindecă veacul,
Îmbibat cu ură, tot păstrată.

 

Să-l tai doresc, să scormonesc
Între organe vechi şi ruginite
Iubirea mea s-o caut,s-o găsesc
De ura lui bătrână, să-ncerc să mă feresc.

 

Şerpi murdari,goliţi şi umezi
În abdomenu tău deschis să bag
Măruntaie-amestecate, putrezi.
Otrava lumii să bei îţi dau, cu drag.

 

Lângă mine despicat rămâi
Privindu-te cu chip uscat
Voi bea din tine, din trupul tău ciumat,
Şi voi muri.

 

Simt gol în mine şi gol în aer
Nu respir, nu am cu ce acum
Departe eşti, dar tot aproape
De sufletul ajuns aproape fum.

Acest articol a fost publicat în Cenaclu-atelier

Lăsaţi un răspuns