Invidii de luna

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (articolul nu a fost votat încă)
Loading...

_________________________________________________________

Când îl iubeam pe altul,
Vântul îmi căuta respirația cu dosul palmei.

Eu alergam
și vulturii mă ridicau până la cer,
de unde zâmbea Carul Mare
și-mi zburlea părul.

Strugurii mi se ascundeau în păr,
iar zările încercau să mă imite.

Zilnic îmi copiau coafura.

Muzica mă chema să-i cânt,
când strunele viorii mi se lipeau de gleznă.

Curcubeul mă implora să-l asortez.
Roiurile de albine mă asaltau
să le spun rețeta de dulceaţă de lacrimi.

Cheia sol mi se răsucea în păr.

Izbeam cu fericirea de pereții vieții,
iar ecoul se hrănea cu râsul meu.

Fluturii mă căutau pe-acasă
să le vând culori.

Viața trecea pe lângă mine
ca o tulpină uscată…

Luna făcuse insolație
de la necunoscuta lumină
pe care mi-o potriveam la cercei.

Când îmi căram cocoașa sufletului
printre pietrele reci,
mi-a căzut privirea pe tine.

Când m-ai iubit pe mine
bubele nu s-au prefăcut în farmec.

Altfel, te-aș fi iubit.

Acest articol a fost publicat în numărul 37

Lăsaţi un răspuns