Inscripţie pe zăpadă

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (2 voturi, în medie: 5,00 din 5)
Loading...

Ileana Lucia Floran

iarna1.jpg

 

Coborând din veşnicie, dintre falnicii nămeţi,
peste umăr le zâmbeşte frunzelor ce-n aer dorm
şi-alungând fără regrete, dulci şi calde dimineţi,
hotărâtă, iar porneşte cu pas moale, uniform.

Îmbrăcând tot ce-i stă-n cale într-o mantie de-argint,
se cufundă-n râuri line, se coboară înspre văi,
se aşează peste pietre cu luciri care te mint
şi-şi croieşte fără teamă, tăinuite, alte căi.

A pornit târziu, agale, era chiar spre înserat
şi-a-mbrăcat în alb pământul de cu seară până-n zori,
obosită, a stat oleacă la o margine de sat
să-i privească cu sfială pe puţinii trecători.

Şi-a plecat apoi; în urmă, a lăsat fulgi albi, zglobii,
să se-aplece peste dealuri, din văzduh încet să cearnă,
şi-alergând cu voioşie prin zăpadă-ntre copii,
să le spună o poveste despre ea, Bătrâna Iarnă.

Acest articol a fost publicat în numărul 3

2 răspunsuri

  • Faină poză!
    Prozodia este termenul în care te desfăşori, la fel peştelui în apă. Salut!

  • Violeta-Lucia Câmpulungeanu august 13, 2008 at 10:16:23

    Superbă descriere a bătrânei ierni „coborând din veşnicie printre falnicii nămeţi”.Te face să-ţi fie dor de iarnă, chiar în toiul verii.



Lăsaţi un răspuns