Floare de Colţ

Auzi totul, acum chiar nimic,
Gând în gând
picurând câte-un pic…

Alergi cu timpul în mână ,
ca roua din suflet,
s-acoperi cu lut şi ţărână;
dar mâna legată de îngeri,
descoperă sânul arzând,
în lumină …
şi lacrima ceri,
atât de timid, că risipă
prin degete, sting
şoapta de-o clipă …

Râd în tăcere când focul
din suflet apasă privirea
în murmur nătâng …
–aşa îmi e vrerea!
şi-n pas tremurând, strivesc
în legendă dorul de lacrimi
arzând ….

Curcubeu împresoară gândirea,
la visul din zori, când aud şoşotind:
-unde-i iubirea ?
să-mi cuprindă adâncul şi firea …
dar nu-i decât vifor, tăcere
şi râsul viclean din minutul
destin…

Un comentariu la “Gânduri…”