Ioan Gelu Crişan 

Cine sunt eu pribeag prin lume ?
Sunt o bucată de ţărână
Pe care-o ţine soarta-n mână
Şi nici nu ştiu dacă am nume.

De unde vin, unde m-oi duce ?
E-un haos mare în gândire,
Ne’nţelegând a lumii fire
Ce înţeles îmi poate-aduce ?

Eu locuiesc într-o clepsidră
Şi mă transform pe zi ce trece
Precum nisipu-n lumea rece,
Alunecoasă ca o hidră.

Aş căuta dar nu ştiu unde
Să aflu simplu ce e viaţa,
Să nu-mi ascund în palme faţa
De vreo sclipire de secunde.

Las filozofilor răspunsuri
Să caute la toate cele
Mă prind din nou în joc de iele
Şi nu mai vreau alte enunţuri.