Efigia planetei

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (3 voturi, în medie: 4,33 din 5)
Loading...

––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Fabulă-parodie-pamflet, subspecie literară nerecomandată celor lipsiţi de un fin simţ al umorului.

 Creaţie cu accente din Bivolul şi coţofana de George Topârceanu, dedicată bunului prieten

 D. Acostăchioaie, Rm.-Sărat.

 

Parlament de ierbivore. Sesiune ordinară.

Ordinea de zi. Dezbateri. O alegere sumară…

Pentru… marţienii care ne admiră pe fereastră,

Un simbol planetei noastre- unii o numesc albastră.

Iar propunerea- votată! Sigur, unanimitate!

Dau cuvântul unui bivol. “Gospodar cu greutate”.

…………………………………………………………………………

Urmărind un mic articol, printre multe afirmaţii,

Spune că, prin telescoape, de pe Lună, peste spaţii,

Dacă vrei să faci la toate un sumar recensământ,

Două lucruri grandioase se observă pe Pământ…

Un zid mare asiatic, un gigant atemporal

Şi un şir de ierbivore, migratoare anual…

………………………………………………………

(De pe vremea lui Pazvante, «şarpele» cel chinezesc

Are mii de kilometri care nu se mai sfârşesc,

Trepte, turnuri şi firide, multe şi nenumărate,

Alambic de labirinturi strâmte şi întortocheate,

Folosit ca “apărare”de tătari (mă rog, de huni)

Şi, cum spune Topârceanu… ”şi de alte spurcăciuni!”)

………………………………………………………

(Totuşi, muştele, ţânţarii… şi tăunii, nu se poate,

Mai degrabă fac şicane vitelor menţionate…

Printre cozi, copite, coarne… maraton de ierbivore,

Colţi şi gheare, ochi de groază, fioroase carnivore,

Vulturi, elefanţi, reptile ce trăiesc sute de ani,

Altele, după figură, cu Adam contemporani…)

…………………………………………………………………………..

O construcţie din pietre ce se tot înşiruiesc

Şi un cârd de animale care vin, se îmbulzesc…

Cele două elemente sunt extrem de sugestive

Pentru noi, planeta Terra, lucruri reprezentative…

Ambele, într-o emblemă, ne sunt tare potrivite,

Ca efigie terestră, având…“bolovani” şi “vite”!          

 

Dorel Mihai Gaftoneanu, Botosani                                                             

 

 

 

Acest articol a fost publicat în numărul 67

Lăsaţi un răspuns