Cuvintele

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (6 voturi, în medie: 4,00 din 5)
Loading...

––––––––––––––––––––––

O pleoapă grea,
fierbinte,
se-nchide peste vise,
topindu-le aripile
de ceară.

Cobor cu visele-mi rebele,
într-un vârtej amețitor,
spre un nadir
ce zace în ființa mea,
acolo,
în străfunduri.
Și nesfârșită e căderea,
iar întunericul mă latră
și-mi mușcă alveolele privirii,
auzu-mi se lovește
de trepte colțuroase,
gândirile se-afundă
în dune de nisipuri
veșnic mișcătoare.

Și-atunci arunc pe rând
cu sentimentele în hăuri,
să îmi măsor distanța
prin vag ecoul lor.
Rămâne mută însă aruncarea.
Și sentimentele nu se întorc.

Arunc la urmă și cuvintele.
Doar ele mi-au rămas.
Se-ntorc într-un târziu,
transfigurate,
sublimate,
cu trup incandescent.
Nu le zăresc
decât privirile mirate,
arhangheli muți…

Țâșnesc pe lângă mine
cuvintele
spre-un cer înalt,
ce le așteaptă, primindu-le
cu brațele întinse.

Se-mbogățește cerul
cu miriade-stele,
pe când o pleoapă grea
se-nchide peste vise…

Acest articol a fost publicat în numărul 65

Lăsaţi un răspuns