Crăciun şi sfinţenie-n Maramureş

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (3 voturi, în medie: 5,00 din 5)
Loading...

pr.stavrofor Radu Botiş

 

 

Luminată şi plină de încărcătură duhovnicească, sărbătoarea Naşterii Domnului aduce în fiecare an sfânta bucurie a reîntâlnirii cu Pruncul Iisus Izbăvitorul şi Mântuitorul. Chemare tainică pentru fiecare dintre noi de a porni cu gând bun, fiecare pe drumul magilor din răsărit, însoţiţi de steaua credinţei, cu dorinţa de a-L reîntâlni pe Cel care, mereu iertător, a îndumnezeit lumea prin valoarea Naşterii şi a Jertfei Sale. Vestea Naşterii Mântuitorului a împlinit proorocia, a împlinit însăşi făgăduinţa lui Dumnezeu(Fac.3,15) de a ne reabilita din întinăciunea fărădelegilor în care a căzut neamul omenesc prin păcătul neascultării protopărinţilor (Adam şi Eva) noştri. Dumnezeu se face om pentru ca omul muritor şi supus păcatelor să fie îndumnezeit. Cuvântul „Crăciun” este înrudit cu termenul de origine latină „creatio” (latina cultă), iată înţelesul, semnificaţia-precum o creaţie, Dumnezeu coborând în lume cu scopul rezidirii acesteia aducând împăcarea cu Fiul Său Cel ce va ridica păcatele lumii, începutul noii creaţii prin Adam cel nou. Plină de parfum divin, minunata sărbătoare a Naşterii Domnului (Crăciunul) revine iar ca prilej de bucurie. Cei mici îşi luminează copilăria acestor zile deosebite semănând bucurie prin vestea colindelor, recompensaţi fiind cu daruri crestineşte dăruite.

Maramureşul îmbracă sfânta haină a acestor sărbători poate mai deosebit ca niciunde în lume. Colindele asemeni unor rugi înălţate spre ceruri, deschid uşile inimilor şi a caselor de maramureşeni vrednici, cu frică şi respect pentru Dumnezeu, bucurându-i deopotrivă.
În Sfânta Noapte, nu doarme nimeni căci, de la casa preotului încep cetele de colindători, precum un regal, ducând pretutindeni salba lor de colinde. Apoi, obiceiuri rămase din moşi strămoşi, păstrate cu sfinţenie, întregesc frumuseţea sfintelor sărbători de Crăciun. Miezul Nopţii Sfinte e completat de „Vitflaim” – obicei care înfăţişează prin cei aproximativ douăzeci şi patru de tineri, personaje biblice – punctul central axându-se pe Naşterea Domnului. Magica noapte îşi continuă farmecul, copiii sănătoşi, rumeni în obraji, umblând cu „Steaua” ori amintind „Irozii”. Din casele creştinilor nu lipseşte nici bradul, darnic împodobit, mândria fiecărei familii creştine. În vremurile din trecut, bradul era ornat cu mere, nuci, şiruri de boabe de fasole albă ce simboliza purificarea sufletului, acum înlocuite cu ornamente moderne. Dar trecutul şi prezentul aici poartă esenţa aceleiaşi idei nobile.

Ultimii ani au completat frumuseţea Maramureşului cu festivaluri de datini şi obiceiuri, cum ar fi cele de la Sighetu Marmaţiei, Borşa ori de pe Valea Izei, Baia Mare, Ţara Chioarului sau din zona Ulmeni.

Acest articol a fost publicat în numărul 15

Lăsaţi un răspuns