Copiii cu bolovani
27 august 2008 | 
Autor: 
Loading ...Elena-Simona Popescu
Există pe lume şi zboruri care nu se mai termină
când viaţa te aruncă din ea
în partea cealaltă fără nume
pentru copiii care atunci cand le înmuguresc visele
îşi întind aripile
să joace aerul între ele
dar vine pământul şi le izbeşte cu o pălmuire
ca un zid între viaţă şi moarte
pe care scrie “interzis”
când viaţa te aruncă din ea
în partea cealaltă fără nume
pentru copiii care atunci cand le înmuguresc visele
îşi întind aripile
să joace aerul între ele
dar vine pământul şi le izbeşte cu o pălmuire
ca un zid între viaţă şi moarte
pe care scrie “interzis”
e un convoi de răni care se deschid la fiecare alinare
ca nişte găuri de nimic ce înghit vârtelnic respiraţia
îngeri privesc cu mâinile încrucişate
lacrimile se închid in ele
copiii privesc şi ei goi cu ochii goi
o lume refuzată ca o fabrică de dulciuri
la care speră să ajungă măcar în somn
e un convoi de paşi mărunţi şi trişti
care aşteaptă în staţia necunoscutului
regăsirea cu mama.
Publicat în 
