Camelia Ciobotaru

-Cine eşti tu, fulg de nea?
-Sunt fărâmă dintr-o stea
Sau şoaptă de îngeraş
Pentru tine copilaş!

-Ce vrea îngerul să-mi spună?
Să ai în suflet lumină,
Pace în şoptiri şi fapte
Şi iubire pentru toate.

Cuvântul să-ţi fie soare,
Privirea mângâietoare,
Inima să-ţi fie plină
Doar de flori, fără neghină.

Să creşti mare, credincios,
Să vorbeşti mereu frumos,
Iar când vezi boabe de rouă,
Sau cu flori de nea că plouă,

La rugă să-ngenunchezi,
Domnului să-i mulţumeşti
Şi nicicând să nu cutezi
Fără dragoste să creşti.

-Dar de ce brusc te-ai topit
Când în palmă te-am primit?
-Azi sunt lacrimă de nea,
Mâine rouă pe o stea,

Apoi mă strecor uşor,
Strop de cer într-un izvor,
Iar abur, iar norişor,
Domnului ascultător…