Ciclul de poezii „Lacrimi”

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (8 voturi, în medie: 4,00 din 5)
Loading...

Lelia Mossora

 

Lacrimi …de noapte
Ţi-am dat
lacrimile mele
de noapte…
mărgele de cuarţ negru…
să-ţi ţină de urât
în serile cu şemineu…
Câte una
pentru fiecare clipă de vis
împreună…
Ţi-am dat lacrimile mele de rouă…
Una …
pentru sărutul dintâi…
Una…
pentru că m-ai făcut să plâng
de fericire…
Una…
pentru dimineţile
devenite nopţi de iubire…
Una…
pentru zâmbetul
din colţul gurii…
Una…
pentru gestul început
şi de fiecare dată…altul…
Una…
pentru tot ce am dorit mereu
să fie altfel …şi…
a fost…
Una…
pentru mângâierile
care îmi deşirau fiecare moleculă
şi o transformau
în sângele tău….
Una…
pentru fiecare fior
care mi-a disecat sufletul…
Una…
pentru ieri…
Una …
pentru azi…
şi una…
pentru eternitate…
să le simţi atingerea
în palmă
ori de câte ori
îţi vei aminti
ce a fost, ce este si ce va fi…
Lacrimă de rouă
Nu ştiu când vântul
m-a atins cu mângâierea lui.
Nu ştiu când tu,
steaua mea căzătoare,
ţi-ai lăsat culoarea
în sufletul meu.
Nu ştiu când merele domneşti
şi-au copt aroma pe buzele mele
iar tu ai cules-o
ca o himeră rătăcitoare.
Nu ştiu de eşti răsărit sau apus,
sărut sau durere,
necuvânt sau iubire,
tăcere au adevăr
dar ştiu
că mă cauţi
în fiecare dintre cerurile tale
atât de înalte
încât ceilalţi nu pot înţelege
că doar noi
putem visa acolo…
si ştiu
că soarele se aprinde
pentru ca întunericul din noi
să devină mirarea primului sărut,
pentru ca verdele frunzelor
să se răsfrângă în apa ochilor tăi,
pentru ca nespusele încă vorbe
să atingă infinitul.
Nu ştiu dacă eşti azi sau ieri…
sau mâine …care înseamnă mereu…
dar te simt
ca pe o lacrimă de rouă
pe buzele
unui trandafir alb.
Lacrimi
lacrimi de vis….
pe cer de abis,
lacrimi de stele…
pe lumi paralele,
lacrimi de dor.
de suflet covor,
lacrimi de stea
lumină a mea,
lacrimi de cer
pe-al lumii mister,
lacrimi de rouă
deşi iarăşi plouă,
lacrimi de jar
pe guri de nectar,
lacrimi şuvoi
pe-un cer doar cu NOI…
Pereţii cum strâng
Şi-aş vrea să mai frâng
tot ce n-am avut…
un vis de demult
ce doar a durut –
un bob de năut
un vis de demult…
şi inima ta ,
lumină şi stea
să cadă pe lume
să scrie doar nume
de iubiri infinite
de sus dăruite.
Un arc peste lume
să nască lagune
să fim iarăşi flori
plutind peste nori,
să atingem neant
şi adânc de bazalt,
să rupem din noi
miresme de ploi
ce cad pe pământ
fără cuvânt…
Te-aş duce pe cai
pe-o aripă de rai
să culegem minuni
din flori şi genuni,
să răpim infinitul,
s-ascultăm asfinţitul,
să ningem iubind
să plângem râzând….

Acest articol a fost publicat în numărul 21

Lăsaţi un răspuns