————————————————————————-

La început,
cruci alungite
au cercetat îndelung
ochii pâlpâitori ai stelelor
în căutarea unor umbre ale trecerii;
apoi au înţepenit
în albia secată a pârâului,
iar pe locul vechiului cimitir
cai fără stăpân
şi-au însângerat nările tremurânde
în căutarea unui zvon de nefiinţă,
prăvălindu-se într-un târziu,
după un galop năpraznic,
în prăpastia dinspre apus.
Au rămas doar văduvele
să scurme în tranşeele noroite
după vreo urmă de picior
sau câteva degete încremenite
pe glia prăbuşită
din care să modeleze
în lutul sfărâmicios,
un mic semn al rostului lor nemaiavut.

Iar undeva, în văzduh,
un dangăt ciudat de clopot
vestea intrarea în nefiinţă
a mileniului nostru.