Azil de poeţi

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (7 voturi, în medie: 1,57 din 5)
Loading...

 Emil Fanache

 

Cu ochii adânci, sub chipul tăcut
Trecuţi… nu prin timp, prin versuri sublime
Poeţii se-ntorc, din vechiul trecut
Efebe sclipiri, sub furci caudine.

Cerneli de nisip, peniţe de foc
I-am strâns iar pe toţi, uitaţi prin ruine
Sub porţi şi sub chei de suflet au loc;
Eterne scântei- sclipiri genuine.

Lumina de azi…sunt pierderi ce dor,
Statui ce-ascund amnezii permanente;
O criptă de barzi, un singur fior
Azil de poeţi, tăceri violente.

Acest articol a fost publicat în numărul 4

Lăsaţi un răspuns