Author Archives: Octavian Vati

Visuri negre sau visuri imposibile – Hyperion

  Octavian Vati

 

Pe cer sunt mii de aştri
Ce-n apa mării se-oglindesc
Şi toţi ne par albaştri
Până ce zorile-i topesc…

Astrul unei nopţi, cuprins
De dor, s-a oglindit în mare
Şi strălucea tot mai aprins –
Fărâmă de lumină-n zare…

Şi tot izbindu-se-ntre maluri
Se oglindea în mare jos –
I se părea-n acele valuri
Că străluceşte mai frumos…

Şi tot privind pe rând nespus –
Ademenit de valurile-albastre –
Se coborî din locul lui de sus
Şi nu se mai întoarse…

Căci coborând din cer desprins
Către adâncurile-ntunecate
Din locul lui de sus s-a stins
În apele învolburate…

Aşa se sting şi mor pe rând –
Toţi aştrii de pe cer apun –
Şi zămislesc fioruri negre-n gând
Iubirilor ce îi supun…