Author Archives: Ioan Gelu Crisan

Eliberez grotescul

––––––––––––––––––––––––––––

Din trupul meu teluric fug coase obosite,
A timpului lucrare se-arată nemiloasă,
E-atât de cald afară și-atât de frig e-n casă,
Pe ziduri trec fantome și râd afurisite.

Mi-apar în minte gânduri desprinse din ispite,
Prin ceața amintirii mă spintecă azi săbii,
Cu vele răstignite plutesc spre mal corăbii,
Iar vântul suflă-n ele descântece trăsnite.

Clamează amăgirea neliniștea trăirii,
Coloane rătăcite visează infinitul,
În chip de melodramă se târâie sfârșitul,
Eu liberez grotescul din închisoarea firii.