Asaltul

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (articolul nu a fost votat încă)
Loading...

–––––––––––––––––––––––––––––––––

Liniştea;
ajurul de clipe goale tivite
cu notele stridente de certuri conjugale,
ce se scurg repezit prin învechitele plafoane.
Ochiul broaştei de uşă se cască larg
privind neclintit,
pe geam se scurge gălbenuşul lunii pline
şi-o latră un maidanez răguşit.
Motoare ambalate în parcare,
o alarmă auto ţiuie iritată,
ca de un pantof cu tocul cui călcată.
Trosnete,
zumzet asmatic de aspirator cu zel de subaltern
oropsit, că-i iar peste orele de program corvodit.

Ceasul numără-n ritm tahicardic secunde,
pe toboganul limbilor fosforescente scurse.
Lucrurile dintr-o dată se dilată,
de pe rafturi se revarsă
peste masă, peste scaun, pe podea,
ocupând odaia toată
şi-n întuneric numai ochii între perne pitiţi,
privind la marşul triumfal
aşteaptă
fără ca să mai clipească
ultimul asalt.

Acest articol a fost publicat în numărul 49

Lăsaţi un răspuns