———————————————————————————————–

aproape de prag
intru-n sufletul sentimentelor
şoldurile femeilor sunt rotunjite cu palma
ca un păcat atunci când mai crezi în el
femeile prin faţa ochilor, trec pe după o fereastră
cu geamurile neclare murdărite de timp
sunt mai lovit de uitare decât graba
plin pe gânduri, de atingeri trecute
acoperite în gropi de uitare
pe care s-a aşezat timpul
într-un ceas de piatră

vreau o bucurie până-n miezul cuvintelor
spuse cu nostalgia romanţei
când se topeşte varul prin păr şi-n auz am un ecou
uneori vin duminicile la biserică
şi-n locul meu
un cor de îngeri cântă la vecernie
îi aud şi-n somn
Doamne iartă păcatele !
că moartea face putregai totul.