Ileana-Lucia Floran
(versuri din “Poemele luminii” de Lucian Blaga)

În noaptea asta-n care cad
atâtea stele,
în piept
mi s-a trezit un glas străin
şi-n zvonuri dulci
îmi pare
că sunt o stalactită într-o grotă uriaşă
şi flăcări de-adorare
îmi ard în ochi;
sunt rob în temniţă
şi împietresc – în mine.