Adevărul, acest neascuns

1 stea2 stele3 stele4 stele5 stele (3 voturi, în medie: 3,33 din 5)
Loading...

1
În căutarea distanţei
dintre instinct şi icoană
mă uit ca Ianus
cu un chip spre neant şi cu altul
înspre anotimpurile din Antiohia,
de augurium lume cu uşile închise
pînă-n măduva oaselor
mai mult decît golul de vreme
care strigă, aquaforte,
Nu mă atinge!

2
Şi-mi lipseşte ochiul
dinspre oberlicht-ul sorţii
urcuşul şi coborîşul vechilor acorduri de bas
ţîsnind dintre tonuri, încetul cu încetul
aşa cum ţii minte trosnetul crengilor sub tălpi,
mirosul de humus
dinlăuntrul unei fîntîni pustii,
acest plîns ce caută drumuri
care să-l ducă în sine, pentru sine,
oricîtă singurătate ar întîlni acolo.

3
Nici lumea nu este ce credeam,
în sfîrşit ştiu asta,
înţelesurile sînt doar o experienţă
ce şterge nevoia infantilă de răspunsuri
în ciuda sfîrşitului a tot şi toate,
ca atunci cînd dai ceasul înapoi
în mijlocul zilei
şi te gîndeşti la neastîmpărul căutărilor tale
prin cele mai îndepărtate unghere
ale memoriei.

 

 

Acest articol a fost publicat în numărul 89

Lăsaţi un răspuns